Diana Mihaila - Primul blogger-specialist in solutii de organizare din Romania

Professional Master Organizer in training. Creatoarea proiectului #MareaOrganizare.

Un tur in imagini prin Palatul Cotroceni

24.01.2017

Nu există prea multe imagini cu interiorul Palatului Cotroceni și nici informații publice foarte precise cu privire la numărul încăperilor și destinația lor. Sunt însă câteva tururi virtuale pe site-ul Muzeului Național Cotroceni din care am făcut o serie de capturi din unghiuri ce mi s-au părut interesante.

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor, muzeul se poate vizita. Pentru cei care nu vor ajunge acolo nici în acest an am pus împreună câteva date istorice, iar din pozele de pe site și capturi am alcătuit o galerie foto.

Istoria Palatului Cotroceni

Palatul Cotroceni, actualul sediu al Administrației Prezidențiale, are o poveste ce începe pe la 1679-1681, când domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază aici o mânăstire în stil baroc. Pentru asta el defrișează o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.

Istoria sa este marcată și de domnia lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853, 1854-1856), care în 1851 îl transformă în reședință de vară după un amplu proces de modernizare. Tot el este cel care leagă edificiul de București printr-un drum ce avea să treacă pe lângă viitoare Grădină Botanică (ale cărei începuturi datează din 1860).

La Cotroceni și-a așezat tabăra și Tudor Vladimirescu, în 1821, iar Revoluția din 1848-1849 îşi are deznodământul aici, unde a și fost citită proclamaţia Înaltei Porţi.

În perioada lui Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, palatul capătând statut de reşedinţă oficială de nivel european ca urmare a lucrărilor și dotărilor făcute.

Urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), ridicat de statul român şi destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen.

După Marea Unire au fost făcute noi modificări și adăugiri de către arhitectul Grigore Cerchez, ce poartă și astăzi inconfundabila amprentă a Reginei Maria.

Din 1949 aici a funcționat Palatul Pionierilor. Grav afectat de cutremurul din 1977, Palatul a fost refăcut în mare parte. Tot atunci a fost ridicată și o aripă nouă, realizată de arh. N. Vlădescu, ce adăpostește actualul sediul al Administrației Prezidențiale a României.

Reprezentative pentru Palatul Cotroceni sunt curtea interioară, cuhnia fostei mănăstiri, pivnița mare cu spații medievale, Holul de Onoare, Sufrageria Germană, Salonul de Vânătoare, Salonul Florilor, Biblioteca Regelui Ferdinand, Salonul Cerchez, Salonul Oriental, Dormitorul Regina Maria, Salonul Empire şi Salonul Sheraton.

Curtea interioară

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Conform documentelor oficiale, aceasta este poziționată la nord de casele domnești și la sud ce cele ale stareților. Biserica ctitorită de Șerban Cantacuzino se afla chiar în mijlocul curții interioare. Actuala construcție înglobează mai multe spații medievale la parter, păstrate în integritatea lor constructivă (cuhnia, trapeza, chiliile şi turnul clopotniţei), în vreme ce la subsol se găsesc pivniţa mare şi pivniţa mică.

Astăzi biserica veche nu mai există, însă pe vechea ei fundație a fost ridicată o alta, ce reintegrează elemente de pietrărie originală. Ea este inclusă în turul de vizitare al muzeului, iar pentru credincioşi este deschisă duminica şi în zilele de sărbătoare.

Holul de Onoare

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Pentru a ajunge în palat din curtea interioară trebuie să treci printr-o arcadă semicirculară, protejată de un baldachin de fier forjat cu motive ornamentale. Holul de Onoare este realizat în stil eclectic, specific sfârşitului de secol XIX și este inspirat de foyer-ul Operei Garnier, din Paris.

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Scara monumentală din marmură italiană Cipollino, Cararra şi stuco-marmură face legătura cu primul nivel, ce adăpostește saloanele oficiale. Vitraliile ferestrelor descriu scene din legenda meșterului Manole. Potrivit site-ului Muzeului Cotroceni, sunt cunoscute publicului:

Salonul Florilor

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Salonul Cerchez

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Salonul Oriental

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Salonul de Vânătoare

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Salonul Empire

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Salonul Sheraton

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Dormitorul Reginei Maria

Potrivit site-ului Muzeului Cotroceni, inițial acest spațiu a găzduit marele dormitor al prințului și prințesei de Hohenzollern, amenajat în stil Ludovic al XIV-lea, conform planurilor arhitectului Gottereau. În 1901, Regina Maria optează pentru un decor argintat, celtic, ce semăna cu o boltire de biserică, cu arcuri semicirculare, coloane mari și un șoim ce atârna deasupra patului. Pardoseala rece, din plăci de 10×10 cm din ceramică vitrificată verde-turcoaz crea un efect acvatic.

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

După cutremurul din 1977 restaurarea a fost făcută în conformitate cu ultima variantă decorativă-stilistică din perioada regală, datată la 1929. Dormitorul Reginei Maria este în stil Tudor, având grinzi sculptate în lemn de paltin şi lemn de brad. În încăpere se mai află un șemineu din piatră de Vratza și aspect medieval, dar și piese de mobilier în stil art nouveau.

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Sufrageria germană

Sufrageria germană este denumită şi sufrageria Regelui Carol I, este decorată cu lambriu sculptat și un șemineul din marmură albaneză de Muhry, vişiniu-roşcată. Un ceas pendulă din atelierul lui Henry Dasson, datat la 1876, desăvârşeşte atmosfera de epocă. Candelabrul este cel original, în schimb vitraliile sunt nou realizate, respectând însă registrul stilistic.

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Biblioteca Regelui Ferdinand

Biblioteca are două niveluri și este decorată în stilul neorenașterii franceze. Mobilierul este din lemn de ulm, bogat ornamentat. Conform inventarului realizat la 1 iunie 1930, în colecția regală se aflau 4.500 de volume, numărul lor ajungând la 5.296, în 1938. În prezent, mai sunt mai puțin de jumătate.

Biblioteca a fost una din puținele încăperi salvate în totalitate la cutremurul din 1977.

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Palatul Cotroceni imagini interior

Sursă foto: captură tur virtual Muzeul Național Cotroceni

Dacă ți-a plăcut articolul, distribuie-l și cu prietenii!

Dacă îți place ceea ce scriu, urmărește-mă și pe rețelele de socializare, distribuie și comentează la articolele mele. Un feedback constructiv nu a făcut niciodată rău nimănui. :)